în chip de echilibru
26 November 2009
Mie îmi place să ştiu lucruri. Să le înţeleg, să mi le explic, să le stăpânesc. Pentru că e foarte tare. Eşti in control, ai dreptate, anticipezi, nu te prinde nimic cu garda în cui, n-ai surprize neplăcute. Dar weltanschauungu’ ăsta merge doar dacă e altoit cu momente de magie. Pe care nu le înţelegi, nu poţi & nu vrei să ţi le explici şi ar fi păcat să le stăpâneşti. Filmele de animaţie, mirosul puilor de câine, suprizele de la ouăle Kinder, primele flori de cireş şi ultimele brânduşe de toamnă, tahicardia de vulturi în stomac (nu ştiu la voi cum e, cu fluturaşi and such, da’ eu am fuckin’ aripi de vultur), crema de zahăr ars, dimineţile de Crăciun.
Leave a Reply